SFÂNTUL SINOD- PASTORALA LA DUMINICA ORTODOXIEI

Preaiubitului cler, cinului monahal şi dreptmăritorilor creştini

din cuprinsul Patriarhiei Române,

Har, milă şi pace de la Dumnezeu-Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh,

iar de la noi arhiereşti binecuvântări!

Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi,

Iubiţi credincioşi şi credincioase,

Sărbătoarea de astăzi, trecută în calendar cu numele de Duminica Ortodoxiei, a fost rânduită astfel cu 1169 de ani în urmă când, în ziua de 11 martie 843, a fost reașezată în temeiurile ei închinarea la sfintele icoane. Duminica Ortodoxiei, prăznuită de atunci și până astăzi în prima Duminică din Postul Mare, este încununarea luptelor și jertfelor creștinilor pentru apărarea sfintelor icoane, în timpul persecuțiilor împăratului Leon al III-lea Isaurul și urmașilor săi (730-787 - prima perioadă iconoclastă și 813-843 - a doua perioadă iconoclastă). În perioada respectivă mii de icoane au fost smulse cu furie nu numai de pe pereții bisericilor, ci și din casele dreptmăritorilor creștini, au fost sfărâmate, batjocorite și arse în piețele publice. Iar apărătorii sfintelor icoane au fost întemnițați, schingiuiți, uciși ori arși de vii, pătimind astfel pentru dreapta credință, care este temelia cinstirii sfintelor icoane.

Sub pomul Ortodoxiei (Cuvânt la Duminica I-a din Post, a Ortodoxiei)

Astăzi este o mare sărbătoare. Astăzi este Duminica I din Post, Duminica Ortodoxiei. Dar ce este, iubiţii mei, Ortodoxia?

Ortodoxia este întocmai precum aurul curat. Precum aurul e scos din cuptor şi ori de câte ori îl arzi este tot mai curat, aşa şi Ortodoxia noastră: este aur care a ieşit din cuptoarele cele duhovniceşti. Iar cuptoarele cele duhovniceşti sunt Sinoadele Ecumenice şi Locale. Aşadar, Ortodoxia nu este rugina eresurilor, ci este aur curat, diamantul adevărului. Ortodoxia este soarele care străluceşte în Răsărit şi în Apus.

Dacă am fi putut, iubiţii mei, să înţelegem ce este Ortodoxia, am fi iubit-o ca pe mama noastră. Ochii noştri s-ar fi umplut de lacrimi astăzi. Am fi ţinut sfintele icoane, am fi zis din inima noastră „Doamne, miluieşte", şi am fi mulţumit lui Dumnezeu, deoarece nu ne-am născut în vreo altă ţară, ci ne-am născut în această patrie, în Elada, care miresmuieşte a Ortodoxie; deoarece ne-am născut din părinţi ortodocşi. De aceea cântăm: „Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru?..." (Psalmul 76, 14).

Exigentele Ortodoxiei

– De ce s-a rânduit de cãtre Bisericã ca prima Duminicã din Postul Mare sã fie numitã Duminica Ortodoxiei. De ce a Ortodoxiei si de ce acum la începutul Postului Mare, Pãrinte Teofil?

– E o întrebare la care nu m-am gândit niciodatã si nu stiu cine ar putea sã rãspundã gãsind motivarea acestui fapt: de ce în prima duminicã din post este Duminica Ortodoxiei. Noi am gãsit râduiala acesta în Bisericã, în cartea de slujbã conducãtoare pentru Postul Pastelui, în Triod si ne conformãm în sensul cã prãznuim Duminica Ortodoxiei cu ceea ce reprezintã Duminica Ortodoxiei, pentru cã, chiar dacã se numeste Duminica Ortodoxiei are în vedere o anumitã biruintã a ortodoxiei, nu ortodoxia în ansamblu.

Predică la Duminica întîi a Sfîntului şi Marelui Post

( a Ortodoxiei )
Despre cinstirea Sfintelor Icoane

Şi vei face doi heruvimi de aur turnat şi îi vei pune pe ei de amîndouă laturile acoperămîntului împăcării.
Mă voi face cunoscut ţie de acolo şi îţi voi grăi între cei doi heruvimi (Ieşire 25, 18-22)

Iubiţi credincioşi,

Biserica lui Hristos dreptmăritoare prăznuieşte astăzi un mare aşezămînt apostolesc şi sobornicesc, anume cultul sfintelor icoane. Acesta s-a aşezat prin hotărîrea Sfîntului şi marelui Sinod Ecumenic al şaptelea de la Niceea din anul 787, la care au luat parte trei sute şaizeci şi şapte de Sfinţi Părinţi şi o sută treizeci şi şase de arhimandriţi şi stareţi de mănăstiri. Sinodul a fost condus din partea Bisericii Ortodoxe de Răsărit de Sfîntul Tarasie patriarhul Constantinopolului.

DESPRE ÎNSEMNĂTATEA TRUPULUI OMENESC

Trupurile voastre sunt biserici Duhului Sfânt Ce locuieşte întru voi (I Cor. 6, 19).

Iubiţi fraţi! În vremea de acum, când ne pregătim să ne facem părtaşi atotsfântului Trup şi atotsfântului Sânge al Dumnezeu-Omului, se cade nouă să purcedem la cercetarea însemnătăţii pe care o are propriul nostru trup. Însemnătatea lui e neobişnuit de mare, şi Sfântul Apostol Pavel a înfăţişat-o precum urmează:Trupurile voastre sunt biserici Duhului Sfânt ce locuieşte întru voi.

Sfânta Împărtăşanie de seară..

Cea dintâi şi cea mai importantă caracteristică a Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite o reprezintă faptul că ea este o slujbă de seară. Dintr-un punct de vedere formal, aceasta este o slujbă a Sfintei Împărtăşanii ce urmează Vecerniei. La începutul dezvoltării sale era lipsită de solemnitatea pe care o are astăzi, aşa încât legătura sa cu slujba zilnică de seară era mai mult decât evidentă.

RUGACIUNE...

        Doamne, dă-mi puterea să primesc cu suflet tot ceea ce îmi va aduce ziua de mâine. Dă-mi puterea să mă las cu totul în voia Ta cea sfântă. Şi în fiecare clipă stai în preajma mea şi întăreşte-mă. Orice veste va aduce cu sine ziua de mâine, bună sau rea, învaţă-mă să o primesc cu inima împăcată şi cu încredinţarea neclintită că voinţa Ta stă asupra tuturora. Fie ca în tot ce fac şi în tot ce spun, voia Ta să-mi stăpănescă cugetul şi simţirea. Iar când asupra mea vor veni împrejurări neaşteptate, ajută-mă să nu uit că Tu le-ai trimis.

RUGACIUNEA SFANTULUI EFREM SIRUL...

 

Doamne și stăpânul vieții mele…

Observăm în Postul Mare, ca și particularitate specifică a slujbelor din această perioadă, practicarea rugăciunii Sfântului Efrem Sirul, cunoscută și sub denumirea de rugăciunea Postului Mare. De ce ocupă un loc aşa de important această scurtă şi simplă rugăciune în slujbele de Post? Pentru că ea ne arată care trebuie să fie simțirea corectă a legăturii omului cu Dumnezeu, și totodată sintetizează, într-un mod unic, cererile esențiale ale sufletului doritor de Dumnezeu, care să ducă omul spre sfințenie, incluzând atât cereri de eliberare de boli duhovniceşti, de patimi, cât și cereri de dobândire a virtuților creștine.

Randuiala Pavecernitei...

Pavecernita

Din punct de vedere liturgic, perioada Postul Mare este una in care anumite slujbe specifice comunitatilor monahale sunt oficiate si in bisericile de mir. Bisericile noastre devin "mici manastiri". Acest fapt nu este lipsit de importanta. Stim cu totii ca specifice vietii monahale sunt rugaciunea si viata liturgica intensa. Bogatia liturgica a Postului Mare, ii chema insa si pe mireni la constientizarea faptului ca rugaciunea, doxologia, trebuie sa le fie si lor specifice, in pofida celorlalte activitati zilnice.

Canonul cel Mare...

Acum, la începutul Sfântului şi Marelui Post …

În prima săptămână a Postului Mare şi la Denia din Joia săptămânii a cincea, Biserica noastră dreptslăvitoare ne adună pe toţi în jurul analogului pentru a cânta împreună Canonul cel Mare.Scopul acestui canon, scris de Sfântul Andrei Criteanul († cca. 740 dHr.) este să ne readucă aminte de starea noastră de păcătoşenie, de necesitatea chemării numelui lui Iisus Hristos în inima noastră şi de importanţa pe care o are pocăinţa în viaţa noastră. Despre autorul Canonului, despre valoarea şi aplicabilitatea sa în lume, vom aminti câteva lucruri în cele de mai jos.

Randuiala in Postul Mare

Postul Sfintelor Paşti este o perioadă a pocăinţei. În tot acest timp întreg spaţiul eclezial se schimbă, de la rânduiala slujbelor şi până la culoarea veşmintelor liturgice. Astfel, doar în Postul Mare acoperămintele cu care se înveşmântează biserica, începând cu Sfânta Masă, şi până la odăjdiile preoţeşti sunt de culoarea neagră sau de culoare închisă.

Programul slujbelor religioase în perioada 1 – 31 martie

JOI, 1 martie                     - ora 20:00 – Pavecernita mare si Canonul cel mare al Sfantului Andrei Criteanul.

VINERI, 2 martie                - ora 20:00 –Pavecernita mare si Psaltirea de rand, Taina Spovedaniei.  

SÂMBĂTĂ, 3 martie           - ora 09:30 - Acatistul Sfântului Mina şi Sfânta Liturghie; Pomenirea mortilor.

                                               - ora 20:00 - Vecernia si Psaltirea de rand, Taina Spovedaniei.

DUMINICĂ, 4 martie         - ora 09:30 - Acatistul Mântuitorului Iisus Hristos si Sfânta Liturghie.

                                               - ora 19:00 -Taina Sfantului Maslu oficiata de 7 preoti.

SLUJBELE DE DUMINICA, ATAT SFANTA LITURGHIE DE DIMINEATA CAT SI TAINA SFANTULUI MASLU VOR AVEA LOC LA CAPELA CIMITIRULUI NUESTRA SEÑORA DE LAS ANGUSTIAS (UNDE S-A TINUT CONCERTUL DE COLINDE SI HRAMUL BISERICII NOASTRE). La Sfanta Liturghie de duminica va participa si comunitatea ortodoxa ucraineana alaturi de parintele ortodox ucrainean. Va asteptam sa ne rugam impreuna in Duminica Ortodoxiei.

CONGRESUL NAȚIONAL NEPSIS 2012

28-29 aprilie 2012

LOCUL DESFĂȘURĂRII: SALOU, TARRAGONA

ADRESA: HOTEL SANTA MONICA PLAYA –SALOU

                  C./ FALSET, nr. 3

                  SALOU- 4384007

                 Biserica : „Convento de las Oblatas”
                C/Portal del Carro, 13, 43002, Tarragona

TEMA CONFERINȚEI: Efectele crizei morale şi social-economice asupra sănătății spirituale şi trupeşti a tânărului

Frumusețea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite

INTRODUCERE

Dintre toate rânduielile liturgice aparținând Postului Mare, una este de o importanță crucială pentru înțelegerea acestuia, anume: săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte Sfințite.

În cadrul Ortodoxiei, Liturghia este prin excelență Taina Împărăției, fiind o slujbă de o frumusețe divină, în timpul căreia cu adevărat “Coboară Cerul pe pământ”. În momentul numit Epicleză al Sfintei Liturghii, jertfele de pâine și vin aduse de credincioși se preschimbă în mod real în Trupul cel înjunghiat al Lui Hristos și în Sângele țâșnit din Coasta Sa, cu toate că ele își păstrează înfățișarea naturală și gustul de pâine și vin.

Un post binecuvantat....

¨Postul trebuie sa ne ajute, mai intai de toate, sa iesim de sub stapanirea poftelor trupesti, sa sfarmam puterea si stapanirea lor, sa dam slobozenie si indemnare ochiului sufletesc de a cerceta toata viata noastra,
de a ne afla cat mai bine ranile constiintei noastre, a ne descoperi patima de capetenie care ne roade, a ne indemna sa cautam cu toata inima lecuirea ei, a ne hotari, o data pentru totdeauna, sa incepem o viata mai buna.

PROGRAMUL SLUJBELOR RELIGIOASE IN PRIMA SAPTAMANA DIN POST (27 februarie -04 martie)

Programul slujbelor religioase in prima saptamana din post (27 februarie -04 martie)

Luni 27 februarie  -ora 20:00 Pavecernita Mare cu Canonul mare al Sfantului Andrei Criteanul;

Marti 28 februarie  -ora 20:00 Pavecernita Mare cu Canonul mare al Sfantului Andrei Criteanul;

Miercuri 29 februarie  -ora 20:00 Pavecernita Mare cu Canonul mare al Sfantului Andrei Criteanul;

Joi 1 martie  -ora 20:00 Pavecernita Mare cu Canonul mare al Sfantului Andrei Criteanul;

Vineri 2 martie  -ora 20:00 Pavecernita Mare cu Psaltirea;

Sambata 3 martie  -ora 09:30 Acatistul Sfantului Prooroc Daniel si Sfanta Liturghie, urmat de Parastasul de obste (Sambata Sfantului Teodor);
                            -ora 20:00 Vecernia si Psaltirea de rand;

Duminica 4 martie  -ora 08:30 Acatistul  Mantuitorului Iisus Hristos si Sfanta Liturghie;
                             -ora 19:00 Taina Sfantului Maslu oficiata de 7 preoti.

SLUJBELE DE DUMINICA, ATAT SFANTA LITURGHIE DE DIMINEATA CAT SI TAINA SFANTULUI MASLU VOR AVEA LOC LA CAPELA CIMITIRULUI NUESTRA SEÑORA DE LAS ANGUSTIAS (UNDE S-A TINUT CONCERTUL DE COLINDE SI HRAMUL BISERICII NOASTRE).
La Sfanta Liturghie de duminica va participa si comunitatea ortodoxa ucraineana alaturi de parintele ortodox ucrainean. 
Va asteptam sa ne rugam impreuna in Duminica Ortodoxiei.
O saptamana binecuvantata!

Cum aflăm dacă trăim după voia lui Dumnezeu?

Iată un semn: dacă te întristezi pentru un lucru oarecare, înseamnă că nu te-ai predat pe deplin voii lui Dumnezeu, chiar dacă ție ți se pare că viețuiești după voia Lui. Cine viețuiește după voia lui Dumnezeu, acela nu se îngrijește de nimic. Și dacă are nevoie de vreun lucru, se predă pe sine însuși și lucrul de care are nevoie lui Dumnezeu. Și chiar dacă nu-l dobândește, rămâne la fel de liniștit, ca și cum l-ar avea. Sufletul care s-a predat voii lui Dumnezeu nu se teme de nimic: nici de furtună, nici de tâlhari, DE NIMIC.

Și orice i s-ar întâmpla, el spune: ‚Așa i-a plăcut lui Dumnezeu": Dacă e bolnav, gândește: „înseamnă că am nevoie de boală; altfel Dumnezeu nu mi-ar fi trimis-o". Și așa se păstrează pacea în suflet și în trup.

Predică la Duminica lasatului sec de brînză

( a Izgonirii lui Adam din Rai )
Despre lucrarea faptelor bune în ascuns şi despre milostenie

Iar tu postind, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti (Matei 6, 17)

Iubiţi credincioşi,

Domnul şi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos a venit din Cer ca să facă ascultare de Părintele Său şi să slujească la mîntuirea neamului omenesc, scoţîndu-l din robia diavolului şi a morţii. În toată Evanghelia El a învăţat neîncetat pe oameni, cum să facă voia lui Dumnezeu şi cum să lucreze faptele bune spre slava Lui şi spre mîntuirea sufletelor lor. În dumnezeiasca Evanghelie de azi, pe lîngă alte învăţături, ne arată cum să postim şi unde să adunăm comoară pentru sufletele noastre. Iată ce zice în privinţa postului ca să fie spre slava lui Dumnezeu şi spre mîntuirea sufletelor noastre: Tu însă, cînd posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns; şi Tatăl care vede în ascuns îţi va răsplăti ţie (Matei 6, 17-18).

PENTRU CA SÃ UMBLÃM PE CALEA LUI DUMNEZEU CU LUARE AMINTE

Sã ne sarguim fratilor, pentru mantuirea noastra si sa fim cu luare aminte ca sa nu pierdem vremea in zadar, caci cu adevarat, mult vom cauta zilele acestea si nu le vom afla. Avva Arsenie zicea totdeauna catre sine: Arsenie, nevoieste-te sa-ti castigi ceea ce ai cugetat cand ai iesit din lume! Iar noi, ne aflam in mare lenevire, si nici pentru ce am lasat lumea nu stim, nici ce lucru este ceea ce am hotarat sa savarsim. Pentru aceea, nu numai ca nu sporim, ci si pururea ne scarbim.

PENTRU SAVARSIREA SI ALCATUIREA FAPTELOR CELOR BUNE ALE SUFLETULUI

Zice Scriptura despre moasele acelea care dadeau viata copiilor evreiesti, ca avand moasele frica de Dumnezeu si-au zidit casele lor. Oare e vorba despre case vazute? Si ce cuvant are, ca sa-si zideasca caselel lor pentru frica de Dumnezeu? Caci noi facem dimpotriva, pentru ca si casele ce le avem ne invatam sa le lasam odata pentru frica lui Dumnezeu. Nu-i vorba deci de casa vazuta, ci de casa sufletului, pe care o zideste cineva cu paza poruncilor lui Dumnezeu, invatandu-ne Scriptura prin aceasta ca frica de Dumnezeu indeamna sufletul sa pazeasca poruncile Lui, si cu aceste porunci se zideste casa sufletului.

Sfanta Taina a Maslului in Almeria

Duminica 19.02.2012 in parohia ortodoxa Almeria a avut loc Sfanta Taina a Maslului.La acest eveniment au participat in jur de 60-70 persoane, care au adus spre sfintire ulei si faina.Alaturi de parintele paroh, Florin Petrut, au slujit si preotii Daniel Cucul din Villarrobledo si Gheorghe Cucul din Manzanares,

O seara binecuvantata….

In seara zilei de 5 februarie in parohia ortodoxa Villarrobledo s-a tinut Taina Sfanta a Maslului, oficiata de catre preotul paroh Daniel Cucul insotit de catre fratele geaman al domniei sale, preotul Cucul Gheorghe-Cristian, preot paroh in nou infiintata parohie ortodoxa din Manzanares.

Participarea preotului paroh la activitatile bisericii catolice

Saptamana de rugaciune pentru unitatea crestinilor

Sub acest slogan, in perioada 18-25 ianuarie in  Albacete s-a organizat o saptamana de intalniri ecumenice intre reprezentantii diferitelor comunitati religioase. In ultima seara a acestei saptamani ecumenice, a fost invitat si parintele Cucul Daniel-Constantin, reprezentand comunitatea ortodoxa romana din Villarrobledo.

Mosii de iarna

Astazi in parohia Villarrobledo, ca de altfel in toate parohiile ortodoxe de pretutindeni, s-au sarbatorit „mosii de iarna”.Cele 20 de persoane prezente, care au participat si la Sfanta Slujba a Liturghiei

Predică la Duminica lasatului sec de carne

( a Înfricoşatei Judecăţi )
Despre înfricoşata Judecată de apoi Versiune fara diacritice | Predici la duminici

Pentru că noi toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea Judecăţii lui Hristos,
ca să ia fiecare după cele ce a făcut prin trup, ori bine, ori rău (II Corinteni 5, 10)

Iubiţi credincioşi,

Astăzi am auzit toţi cei de faţă cuvintele Mîntuitorului nostru Iisus Hristos despre venirea Sa la prea Înfricoşata Judecată de apoi. Să ştiţi că nici un lucru de la întemeierea lumii şi pînă la sfîrşitul veacurilor nu este mai înfricoşat ca venirea Domnului la Judecata de apoi. Nici îngerii nu pot să ne spună cu deamănuntul despre acea preaînfricoşată venire a Domnului, cînd va judeca toate neamurile pămîntului de la Adam şi pînă la sfîrşitul lumii. Noi, fiind prea neputincioşi şi nepricepuţi, nu vom putea vorbi despre acea negrăită spaimă şi înfricoşătoare venire a Domnului.

Despre scopul vieţii

Deseori se pune întrebarea. Care este scopul vieţii unui creştin. Găsim răspuns la această întrebare numai şi numai în paginile Sfintei Scripturi. Acolo fiecare creştin ortodox îşi găseşte răspunsul şi mângâierea. Cei ce nu ascultă de Cartea Sfântă sunt ca oamenii care umblă în întuneric, căutând lumina. Scopul însă este unul. De a ne mântui. De a căuta şi de a dobândi Împărăţia lui Dumnezeu. Acest adevăr etern ni sa descoperit încă din primele cuvinte cu care a ieşit la predică Mântuitorul nostru: „Pocăiţi-vă pentru că s-a apropiat Împărăţia Cerurilor" (Matei 4;17). Dar de fapt, dacă stăm să medităm atent, întreaga Sfântă Scriptură doar despre Împărăţia Cerurilor şi ne vorbeşte.

Duhovnic si ucenic

Ce este duhovnicul si cine poate sã fie duhovnic?

Domnul nostru Iisus Hristos a dat puterea legãrii si dezlegãrii pãcatelor dupã Sfânta Sa Înviere, chiar în ziua Învierii Sale, zicând cãtre ucenicii sãi: "Luati Duh Sfânt! Cãrora veti ierta pãcatele, vor fi iertate, si cãrora le veti tine, vor fi tinute" (In. 20, 22-23). Prin aceasta a împlinit Domnul Hristos o fãgãduintã pe care a dat-o mai întâi Sfântului Apostol Petru, când i-a zis: "Si-ti voi da cheile împãrãtiei cerurilor, si oricâte vei lega pe pãmânt vor fi legate si în cer si oricâte vei dezlega pe pãmânt vor fi dezlegate si în cer" (Mt. 16, 19).

Ce ne este frică să-I spunem Lui Dumnezeu?

Fenomenul “dezbisericirii” se discută de mult timp. Apare la un moment dat în viaţă o periodă, când trăirea veţii alături de Biserică îşi pierde sensul său adânc: în loc de rugăciune - o scurtă citire a pravilei, mărturisirea - din săptămână în săptâmână e o relatare a unei liste de păcate mai puţin înfricoşătoare. Împărtaşania- neapărat la fiecare două săptămâni, însoţită doar de rugăciunea de înaintea ei. Cum să primim această stare, şi cum să reîntoarcem credinţa arzătoare de altă dată?

“Dezbisericirea” — este semnul, că oamenii au obosit să urmeze doar un anume ciclu bisericesc.

Predică la Duminica a XXXIV-a după Rusalii

( a Fiului Risipitor )
Despre adevărata pocăinţă şi despre milostivirea lui Dumnezeu

Scula-mă-voi şi mă voi duce la tatăl meu, şi-i voi spune: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta (Luca 15, 18)

Iubiţi credincioşi,

În Sfînta Scriptură Dumnezeu se numeşte "Tată al milostivirii" (II Corinteni 1, 3), pentru că pururea Se milostiveşte faţă de cei păcătoşi care se întorc din toată inima către El prin adevărată pocăinţă. Dumnezeu zice prin proorocul Isaia: Cînd te vei întoarce şi vei suspina, atunci te vei mîntui şi vei cunoaşte unde ai fost (Isaia 30, 15). În alt loc, prin acelaşi prooroc, zice Dumnezeu: Spălaţi-vă, curăţiţi-vă, ştergeţi răutăţile din sufletele voastre înaintea ochilor Mei părăsiţi-vă de răutăţile voastre. Şi de vor fi păcatele voastre ca mohorîciunea, ca zăpada le voi albi; şi de vor fi ca roşeala, ca lîna le voi face albe (Isaia 1, 16-18).

Programul slujbelor religioase în perioada 1 - 29 februarie

MIERCURI, 1 februarie     - ora 20:00 - Vecernia şi Psaltirea de rând.

JOI, 2 februarie                     - ora 09:30 - Acatistul Mântuitorului Iisus Hristos si Sfânta Liturghie.

† Intampinarea Domnului

VINERI, 3 februarie           - ora 20:00 - Acatistul Maicii Domnului şi Psaltirea de rând, Taina Spovedaniei.  

SÂMBĂTĂ, 4 februarie      - ora 09:30 - Acatistul Sfântului Mina şi Sfânta Liturghie.

                                               - ora 20:00 - Vecernia si Psaltirea de rand, Taina Spovedaniei.

DUMINICĂ, 5 februarie    - ora 09:30 - Acatistul Mântuitorului Iisus Hristos si Sfânta Liturghie.

Inceputul Triodului             - ora 19:00 -Taina Sfantului Maslu.

Adunarea Eparhială a Episcopiei Spaniei şi Portugaliei

Parohia „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din Torrejon de Ardoz, Spania, a găzduit joi, 9 februarie, şedinţa Adunării Eparhiale a Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei. Lucrările au fost precedate de Sfânta Liturghie arhierească, săvârşită de la ora 7.00, în biserica acestei parohii, de către Preasfinţitul Ignatie, Arhiereul-vicar al eparhiei, înconjurat de un sobor numeros de preoţi şi diaconi, asistând Preasfinţitul Părinte Episcop Timotei.

Predică la Duminica a XXXIII-a după Rusalii

( a Vameşului şi a Fariseului )
Despre mîndrie şi smerenie

Voi sînteţi cei ce vă faceţi pe voi drepţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaşte inimile voastre;
căci ceea ce la oameni este înalt, urîciune este înaintea lui Dumnezeu
(Luca 16, 15)

Iubiţi credincioşi,

În multe locuri ale Sfintei Scripturi se arată cît de mare, cît de păgubitoare de suflet şi cît de urîtă de Dumnezeu este patima mîndriei, dar nu puţin se poate cunoaşte răutatea acestui păcat şi din învăţătura Sfintei Evanghelii de astăzi. Eu, fiind prea mic şi nepriceput a arăta prin scris sau prin cuvînt cîte înfăţişări are şi cît de felurită este această răutate a păcatului mîndriei, voi aduce în mijloc o învăţătură preaminunată a Sfîntului Ioan Scărarul în această privinţă. Prin aceasta se va cunoaşte cîte capete are această înfricoşată fiară a mîndriei şi prin care cei înţelepţi şi iscusiţi vor înţelege cît de pestriţ şi primejdios este acest păcat.

În această lună, în ziua a doua, se prăznuieşte Întâmpinarea Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, când L-a primit dreptul Simeon în braţele sale.

În această zi Biserica sărbătoreşte un eveniment important din viaţa pământească a Domnului Nostru Iisus Hristos (Luca 2:22-40). După patruzeci de zile de la naşterea Sa, Pruncul Sfânt a fost dus la Templul Ierusalimului, centrul vieţii religioase a naţiunii. După Legea lui Moise (Lev. 12:2-8), femeia care a născut un prunc de parte bărbătească nu avea voie să intre în Templul Domnului timp de patruzeci de zile. La împlinirea acestora, mama venea cu fiul la Templu şi aducea jertfă Domnului un miel sau un porumbel pentru sacrificiul purificării. Preasfânta Fecioară, Maica Domnului, nu avea nevoie de purificare deoarece ea a născut fără stricăciune pe Izvorul Curăţiei şi Sfinţeniei.

Nu-i important să ştii, important este să fii convins!

Omul este înger amestecat Părinte arhimandrit, ce înseamnă să-ţi ceri iertare de la aproapele tău şi ce înseamnă să-ţi ierţi aproapele? Iertarea aproapelui este o chestiune care ţine de viaţa creştină. Domnul Hristos ne-a lăsat o rugaciune în care ne adresam Tatălui Ceresc şi între cererile din rugăciunea Tatălui Nostru, avem o cerere formulată de Domnul Hristos în felul următor: „Şi ne iartă nouă păcatele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri". Astfel Domnul Hristos ne obligă la iertarea păcatelor noastre prin iertarea pe care o dăm noi oamenilor care ne greşesc.

Sfinţilor noştri părinţi şi mari dascăli ai lumii şi ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu şi Ioan Gură de Aur.

Sfintii Trei Ierarhi, Vasile, Grigore si IoanPricina acestui praznic a fost următoarea: în zilele împăratului Alexie Comnen care a luat sceptrul împărăţiei în anul 1081, după împăratul Botaniat, s-a iscat neînţelegere între oamenii cei mai de cinste şi mai îmbunătăţiţi. Unii cinsteau mai mult pe Vasile cel Mare, zicând că este înalt la cuvânt, ca unul care a cercetat prin cuvânt firea celor ce sunt, că la fapte se aseamănă aproape cu îngerii, că nu era lesne iertător, că era fire hotărâtă şi nu era stăpânit de nici un lucru pământesc.

Predică la Duminica a XVII-a după Rusalii ( Despre credinţa cea mare şi statornică )

O, femeie, mare este credinţa ta! Fie ţie după cum voieşti (Matei 15, 28)

Iubiţi credincioşi,

Credinţa cea mare şi stăruitoare a femeii cananeence a fost arătată şi lăudată nu de un prooroc, apostol, ierarh sau dascăl al Bisericii lui Hristos, ci de Însuşi Domnul şi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos, ştiutorul inimilor omeneşti (Matei 9, 2-4; Marcu 2, 6-8). El laudă în faţa poporului credinţa cea mare a femeii cananeence. O, înţelepciune fără de margini a Mîntuitorului! O, adîncul îndurărilor Lui! Vine o femeie păgînă, necăjită şi străină tocmai din Fenicia Siriei - după cum arată dumnezeiescul evanghelist Marcu - şi îl roagă pe Domnul cu lacrimi din durerea inimii să alunge demonul din fiica ei (Marcu 7, 30).

Viaţa Cuviosului Părintelui nostru Efrem Sirul (28 ianuarie)

                                                   (După Metafrast)

Minunatul Efrem a răsărit din pămîntul sirienilor. Şi fapta bună din pruncie alegînd-o, se silea de-a pururea a fugi de vorbirile cele vătămătoare ale celor de o vîrstă. El citea neîncetat, mai vîrtos sfintele cărţi, iar sîrguinţa, îndeletnicirea şi cugetarea întru acestea îi erau lui Efrem mai plăcute decît toată dulceaţa. Încît şi el împreună cu proorocul zicea: Cît sînt de dulci gîtlejului meu cuvintele Tale, mai mult decît mierea.

De atunci a avut tovarăşe fapta bună şi sîrguinţa în osteneli.

Păstor pentru credincioşii ortodocşi români din Manzanares, Spania

Din momentul hirotonirii, preotul intră într-o mare familie, care este parohia încredinţată lui spre păstorire, astfel că pe lângă mica familie dobândită prin căsătorie, noul cleric are misiunea mai mult decât a purta de grijă credincioşilor, aceea de a-i căuta şi aduna în sânul Bisericii pe toţi cei rătăciţi. Aşa l-a îndrumat Preasfinţitul Părinte Timotei, Episcopul Spaniei şi Portugaliei, pe părintele Gheorghe Cristian Cucul, pe care l-a hirotonit întru preot pe seama nou-înfiinţatei Parohii „Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul” din Manzanares, Spania.

Cum să ajungem la simţirea păcătoşeniei şi să sporim în nevoinţă

Recunoaşterea greşelii noastre

- Părinte, Avva Isaac spune că în vremea rugă­ciunii trebuie să te simţi ca un copil?

- Da, dar să te simţi că eşti un copil neastâmpărat. Să recunoşti că ai mâhnit pe Părintele tău şi să plângi pentru aceasta. Atunci vei simţi mângâierile cele dum­nezeieşti. Să nu spui: Deoarece sunt copil, Dumnezeu trebuie să mă iubească şi să mă ierte. Aşadar pot să fac neorânduieli.

- Părinte, m-am neliniştit atunci când am citit la Sfântul Grigorie de Nissa că pentru a-L chema Tată” pe Dumnezeu trebuie să fi ajuns la nepătimire”, altfel aceasta este “ocară şi batjocură.

- Binecuvântato, nu te mâhni. Aceasta a scris-o Sfântul pentru cei ce trăiesc în mod răzvrătit şi păcătos. Dar când, deşi păcătuieşte cineva, îşi simte totuşi adânc vinovăţia sa, atunci îl poate numi “Tată” pe Dumnezeu.

Binele Lui Dumnezeu şi relele oamenilor

Binele este numele Divinităţii, căci „bun nu este decât numai Unul Dumnezeu” (Mt 19, 17). Izvorul a-tot-binele este Dumnezeu Sfânta Treime: “Şi a privit Dumnezeu toate câte a făcut şi iată erau bune foarte” (Fac. 1, 31). Binele este împlinirea dragostei - o afirmă într-un singur glas de-a lungul veacurilor Sfintele Scripturi şi scrierile patristice.

Acela dintre oameni care sufletul său şi-l pune pentru aproapele său săvârşeşte binele la măsura sa cea mai înaltă. Cea dintâi poruncă din Legea cea Veche era aceasta: “să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Lev. 19, 18). Aşadar,

Când ne ascultă Dumnezeu - şi când nu ne ascultă?

Motto: „Toate câte cereţi, rugându-vă, să credeţi că le-aţi primit şi le veţi avea.”

(Marcu 11, 24)

Sfânta Biserică ne învaţă că există rugăciuni de laudă, rugăciuni de cerere şi rugăciuni de mulţumire. Rugăciunea de căpătâi, cea mai simplă dar şi cea mai importantă, pe care ne-a dăruit-o Mântuitorul Iisus Hristos Însuşi cu propriile Sale cuvinte este rugăciunea „Tatăl nostru”. În cuprinsul ei găsim esenţa trăirii creştine a vieţii pământeşti: să iertăm-pentru ca şi noi să fim iertaţi, să ne ferim de ispită pentru ca să nu fim ispitiţi.

Predică la Duminica a XXXII-a după Rusalii

( Despre atotştiinţa şi mila lui Dumnezeu ) i

O adîncul bogăţiei şi înţelepciunii şi al ştiinţei lui Dumnezeu! Cît sînt de necercetate judecăţile Lui şi cît de nepătrunse căile Lui!
(Romani 11, 33)

Iubiţi credincioşi,

Una din însuşirile cele nemărginite ale lui Dumnezeu este atotştiinţa Sa, prin care toate le ştie şi de toate poartă grijă. Această ştiinţă atotcuprinzătoare nimiceşte ştiinţa şi înţelepciunea oamenilor (Iov 5, 12-13; Pilde 19, 21).
În Sfînta Evanghelie de astăzi se spune că iudeii, văzînd pe Mîntuitorul intrat în casa lui Zaheu, mai marele vameşilor din Ierihon, s-au aprins de mînie asupra Domnului şi cîrteau că a intrat să găzduiască la un păcătos (Luca 19, 7). Şi aceasta o făceau fiindcă socoteau păcătoşi pe toţi vameşii care adunau impozitele împărăteşti şi făceau multe nedreptăţi în slujba lor.

Viaţa Cuviosului Părintelui nostru Maxim Mărturisitorul şi Mucenicul

(21 ianuarie)

Pe Cuviosul Maxim cel mare cu numele şi cu viaţa, l-a odrăslit cetatea cea mare a Constantinopolului, născut din părinţi de neam mare şi dreptcredincioşi; şi l-au crescut în învăţătura cărţii din destul, pentru că toată filosofia şi teologia a străbătut desăvîrşit; apoi a fost bărbat prea înţelept şi slăvit şi întru palate împărăteşti cinstit. Pentru că împăratul Heraclie (610-641) văzînd înţelepciunea şi viaţa lui cea bună, l-a cinstit pe el cu rînduială de asincrit (boier), chiar nevrînd, şi în numărul sfetnicilor săi l-a rînduit; apoi era de toţi iubit şi cinstit şi la toată cetatea împărătească de mare folos.

Întru acea vreme, s-a ridicat eresul monoteliţilor, adică al acelora ce mărturisesc că este numai o voinţă în Hristos, Dumnezeul nostru. Acesta s-a născut din eresul ce a fost mai înainte, al lui Eutihie, care spunea cu necuviinţă că numai o fire este întru Hristos, împotriva mărturisirii celei credincioase, care spune că sînt două firi în Domnul nostru Iisus Hristos cel întrupat, asemenea şi două voinţe şi lucrări deosebite ale fiecărei firi, însă o singură persoană a lui Hristos; pentru că nu în două persoane este despărţit Hristos Dumnezeu, ci are două firi, fără amestecare.

Mare lucru este credinţa! (Dacă veţi avea credinţă în voi cât un grăunte de muştar...)

“- Părinte, mă mâhnesc din pricina gândurilor de necredinţă pe care le am.

- Faptul că te mâhneşti şi nu le primeşti înseamnă că gândurile acestea sunt ale celui viclean. Uneori Hristos îngăduie să avem gânduri de îndoială sau de necredinţă, ca să vadă intenţia şi mărimea noastră de suflet. Dumnezeul nostru însă nu este mit ca Dia, Apollon etc. Religia noastră este adevărată, vie. Avem atâta nor de Sfinţi, precum spune şi Sfântul Apostol Pavel care L-au cunoscut pe Hristos, L-au trăit de aproape şi s-au jertfit pentru El. Şi în vremea noastră există oameni afierosiţi lui Dumnezeu care trăiesc stări cereşti şi vorbesc cu îngerii, cu Sfinţii, ba chiar şi cu Hristos şi cu Maica Domnului. Şi-ţi voi spune ceva de la mine, ca să te ajut. Vezi, mă fac şi eu… donator de sânge, descopăr unele fapte ca să ajut. Acolo unde văd vistierie de cunoaştere dar putină credinţă, vreau să întăresc credinţa, de aceea şi spun unele fapte de credinţă.

Predică la Duminica a XXIX-a după Rusalii

( Despre nerecunoştinţă şi nemulţumire faţă de Dumnezeu )

Au nu zece s-au curăţit? Dar cei nouă unde sînt?
Nu s-a aflat să se întoarcă să dea slavă lui Dumnezeu decît numai acesta ce este de alt neam?
(Luca 17, 17-18)

Iubiţi credincioşi,

După cum mulţumirea şi recunoştinţa faţă de Dumnezeu îi aduc omului laudă, fericire şi binecuvîntare, tot aşa şi cei nemulţumitori şi nerecunoscători faţă de binefacerile lui Dumnezeu, au primit de la El aspre pedepse vremelnice şi veşnice. Nerecunoştinţa şi nemulţumirea omului faţă de binefacerile lui Dumnezeu se socoteşte ca o nebunie înaintea Lui. Acest lucru îl putem înţelege luminat din cuvintele Sfintei Scripturi care, arătînd nemulţumirea poporului iudeu faţă de atîtea binefaceri primite de la Dumnezeu, îl numeşte nebun cînd zice:

Predică la Duminica după Botezul Domnului

( Despre propovăduirea cuvîntului lui Dumnezeu )

De atunci a început Iisus a propovădui şi a zice: Pocăiţi-vă că s-a apropiat Împărăţia cerurilor (Matei 4, 17)

Iubiţi credincioşi,

Una din învăţăturile Sfintei Evanghelii din Duminica de azi spune: De atunci a început Iisus a propovădui şi a zice: Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia Cerurilor (Matei 4, 17). Acelaşi cuvînt l-a spus şi Sfîntul Ioan Botezătorul cînd a început să propovăduiască în pustiul Iordanului: Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia Cerurilor (Matei 3, 2). Acelaşi cuvînt au primit şi Sfinţii Apostoli, cînd au fost trimişi să propovăduiască Evanghelia, că le-a zis lor: Şi mergînd, propovăduiţi, zicînd: S-a apropiat Împărăţia Cerurilor (Matei 10, 7).
Dumnezeiasca Evanghelie de azi zice: De atunci a început Iisus a propovădui... (Matei 4, 17). Dar ce înseamnă "de atunci"?

Soborul Sfîntului Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului

(7 ianuarie)

A doua zi după Sfînta şi dumnezeiasca Arătare, adică Botezul Domnului, Biserica a rînduit încă de la început a se prăznui soborul cinstitului şi slăvitului prooroc Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, căci se cădea a cinsti cu praznic pe cel ce a slujit la taina Botezului dumnezeiesc, punînd mîna sa pe creştetul Stăpînului.

Deci, îndată după Botezul Domnului, Botezătorul se cinsteşte de toţi şi cu cîntări se slăveşte, pentru că prin sobor se înţelege adunarea poporului în biserică, la cîntarea şi slăvirea lui Dumnezeu, întru cinstea şi lauda marelui Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Celui ce se prăznuieşte.

Cuvînt despre cinstita mînă a Sfîntului Ioan Botezătorul (7 ianuarie)

După ce Irod, împăratul cel fără de lege, a tăiat capul Sfîntului Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, cinstitul său trup a fost îngropat de ucenicii săi, aproape de mormîntul Sfîntului prooroc Elisei, în vestita cetate Sevastia din Samaria; pentru că în acest loc s-a săvîrşit ospăţul cel fără de lege al lui Irod şi necuratul dans al fiicei Irodiadei.

Sfîntul Evanghelist Luca propovăduia pe Hristos şi înconjura multe cetăţi şi a ajuns şi în cetatea Sevastia, iar de aici urma să se ducă în Antiohia, patria sa, şi a vrut să ia cu sine trupul Sfîntului Ioan Înaintemergătorul şi Botezătorul, care era nestricat şi întreg, dar n-a putut, deoarece nu i s-a dat voie de locuitorii Sevastiei, care cinsteau foarte mult moaştele Botezătorului şi cu dinadinsul le păstrau.

De aceea, Sfîntul Evanghelist Luca, luînd de la sfîntul numai mîna cea dreaptă, care a botezat pe Domnul şi Stăpînul nostru Iisus Hristos, a dus-o în cetatea sa Antiohia şi cu dînsa, precum cu o vistierie de mare preţ, răsplătea cetăţii sale pentru creşterea ce a avut într-însa. Din acea vreme sfînta mînă a Botezătorului era la credincioşii antiohieni de mare cinste, căci printr-însa se săvîrşeau multe minuni.

Cuvînt la Botezul Domnului (6 ianuarie)

Domnul nostru Iisus Hristos, după întoarcerea Sa din Egipt, vieţuia în Galileea, în cetatea Sa, Nazaret, unde crescuse, tăinuindu-şi înaintea oamenilor puterea şi înţelepciunea dumnezeirii Sale, pînă la vîrsta de treizeci de ani, pentru că nu era îngăduit cuiva dintre iudei, mai înainte de 30 de ani, să aibă rînduiala de dascăl sau de preot. Pentru aceasta nici Domnul Hristos pînă la aceşti ani nu a început propovăduirile Sale, nici nu Se arăta că este Fiul lui Dumnezeu şi Arhiereul cel mare, Care a străbătut cerurile pînă ce s-a împlinit numărul anilor Lui.

În fiecare zi e Vineri, fraţilor!

Trăim fiecare zi din viaţa noastră rostind cu buzele credinţa noastră şi… cam atât. Dovadă stau faptele noastre de fiecare zi: neiertările, certurile, clevetirile, desfrânările de toate felurile. Ne risipim în toată ziua printre firele de nisip şi prin norii cerului. Suntem rătăciţi şi orbi! Spunem despre noi că suntem creştini, dar bisericile noastre sunt mai mult goale. Procentele referitoare la cei ce caută biserica parohială sunt cutremurătoare. Nu sunt nici măcar 10% din cei botezaţi.

A mai trecut un an

• 
  
  A mai trecut un an, s-a dus
  Si-n veci n-o sa mai vie,
  Si cati crestini ne-au parasit,
  Si cate suflete-au pornit
  Cu el in vesnicie…