Sarbatoarea
Nasterii Mantuitorului Iisus Hristos este prin excelenta evenimentul din
istoria mantuirii care aduce cea mai mare bucurie in sufletele si in casele
credinciosilor. Daca la Paste bucuria vine
dupa o saptamana de tristete din cauza patimirilor indurate de Domnul nostru
Iisus Hristos, Craciunul nu este umbrit de nicio urma de tristete si este trait
din plin ca sarbatoare a bucuriei de copii si de parinti, deopotriva.
Bucuria Craciunului se simte cel mai bine in cadrul
Sfintei Liturghii, pentru ca Liturghia este slujba la care ingerii slujesc in
chip nevazut cu preotii jertfa cea fara de sange, iar ei au fost cei care au
rasdapandit in lume bucuria nasterii cantand primul colind „Slava intru cei de
sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni buna voire” si au anuntat
bucuria nasterii Domnului pastorilor din jurul Betleemului: „Iata va
binevestesc voua bucurie mare ca vi s-a nascut Mantuitor, care este Hristos
Domnul.” Deci, participarea la Liturghia din ziua praznicului inseamna
impartasirea aceleiasi bucurii pe care ingerii au avut-o la Nasterea Pruncului
Sfant.
Momente de bucurie ofera oamenii de Craciun prin vestirea
Nasterii Domnului. Cei care colinda se aseamana ingerilor si aduc bucurie in
casa. Asa se explica faptul ca obiceiul colindatului a reusit sa treaca in al
treilea mileniu de existenta fara a-si pierde valoarea, pentru ca fiecare an
reprezinta un „astazi” continuu, iar pruncul Hristos se naste de fiecare data,
aduce mereu bucurie oamenilor si le reimprospateaza nadejdea vesniciei.
In Ajunul Praznicului am incercat sa ducem mai departe
acest obicei al colindatului si aici, la peste trei mii de kilomentri departare
de Romania, in tinuturi in care, se pare ca s-a uitat acest obicei. Asa se face ca unii dintre cei mai mici membri ai
parohiei noastre nu au fost niciodata la colindat, iar altii mai in varsta, nu
au murmurat de mult o colinda.
Cu binecuvantarea parintelui paroh, copiii care
participa la ora de religie au plecat a colinda insotiti de catre doamna preoteasa,
incepand inca din amiaza ajunului. Entuziasmul copilasilor care au continuat sa
colinde cu aceeasi daruire pana la ultimele case, desi erau obositi, precum si
emotia parintilor si a bunicilor care i-au primit si i-au asculat cu ochii
inlacrimati au fost dovezi clare ca astfel de activitati trebuie organizate si
in anii ce urmeaza.
O data cu caderea serii, Nasterea Mantuitorului Nostru
Iisus Hristos a fost vestita prin colíndele credinciosilor adunati in fata
Sfantului Altar alaturi de parintele paroh.
Bucuria este traita de Craciun ca o manifestare a
dragostei intre oamneni dupa modelul dat noua de Dumnezeu, iar aceasta dragoste
se exprima mai ales prin gestul de a face daruri celor dragi. In ziua
praznicului, dupa savarsirea Sfintei Liturghii, Mos Craciun a poposit langa
braduletul din locasul nostru de rugaciune pentru a imparti daruri copilasilor
prezenti.
Cu ocazia marelui praznic al Nasterii Domnului sa-L rugam
pe Dumnezeu sa faca din casa noastra pestera, iar din sufletul nostru iesle in
care sa se nasca Pruncul Sfant, care cu harul Preasfantului Duh sa aduca
bucurie si pace in casele noastre.
Adelina Maria Cucul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu