SLUJBA ÎNVIERII ÎN PAROHIA NOASTRĂ

La Praznicul Intrării Domnului în Ierusalim fiecare am fost îndemnați să ne întrebăm conștiința cum îl primim pe Mântuitorul Iisus Hristos în sufletele noastre. Îl primim ca pe un rege, cu inima curată si plină de bucurie ca mulțimea oamenilor care își aruncau hainele în fața Lui pentru că i-am cunoscut bunătatea, dragostea și minunile pe care Le-a făcut sau Îl primim cu răutate, cu invidie, cu ură, cu egoism ca fariseii care cleveteau impotriva Lui. 
Așadar la începutul ultimei săptămâni din marele post am fost îndemnați să profităm de această perioadă care a mai rămas până la marele praznic al Învierii Domnului sa fim mai smeriți, mai buni, mai milostivi, să ne spovedim și să ne împărtășim. 

        În parohia noastră din Villarrobledo, ce îl are ca ocrotitor pe „Sfântul Prooroc Daniel”, în săptămâna mare a fost o săptămână a curățiri sufletești în primul rând, având în vedere numărul mare de credincioși care au trecut pragul biserici noastre pentru a-și mărturisi păcatele și pentru a primi Sfânta Împărtașanie, iar în al doilea rând a fost o săptămână a curățiri bisericii și a caselor noastre ale fiecărui.                                                           

În această săptămână închinată Patimilor și Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos a participat un număr însemnat de credincioși, dornici de a lua parte la aceste slujbe speciale care se săvârșesc cu ocazia acestui praznic deosebit.
Bucuria Invierii Mantuitorului Nostru Iisus Hristos a adunat in Capela Nuestra Senora de Las Angustias peste 650 de credinciosi, dornici de a primi Sfanta Lumina, de a primi Sfintele Pasti si de a-si aduce spre sfintire bucatele pregatite in casele fiecaruia. 

Învierea face posibilă tuturor sufletelor întoarcerea lor către starea primordială a omului din Rai, asemenea lui Adam cel dinainte de a păcătui, la starea bărbatului desăvârşit realizat cu ajutorul şi prin Iisus Hristos, caci Hristos înviind a treia zi a zdrobit pecetea iadului călcând moartea, deschizând Învierea noastră. Ca şi vestea Naşterii, vestea Învierii a fost primită întâi de către îngeri care au venit să dea de ştire omului că Hristos a înviat. Dupa cum si mironosiţele au fost inundate de bucuria Învierii prin vestirea îngerului, ele au predat mai departe vestea Învierii Apostolilor, în acelaşi timp când străjerii vesteau locuitorilor Ierusalimului, acelor care l-au omorât pe Hristos că El într-adevăr a înviat. Iar după cele 40 de zile petrecute cu Iisus, Apostoli au predat vestea urmaşilor lor.  Învierea lui Iisus Hristos a ajuns temelia bisericii, care o păstrează şi o vesteşte an de an ca ceva veşnic, nou şi viu cum de altfel o vestim și noi credincioșii ortodocși indiferent în ce capăt de lume ne-am afla, căci, Biserica este casa tuturor creștinilor.                                                                                                   

Această veste saltă din suflet în suflet ca foşnetul pădurii, din frunză în frunză şi ca vuietul mării din mal în mal că Hristos a Înviat si o simtim si noi fiecare crestin care am pasit tainic in noapte de Inviere la Sfanta Biserica.                                                            

Mântuitorul Hristos ne-a deschis uşile raiului prin Învierea Sa, coborând pacea între cei învrăjbiţi cum zice, canonul  Paştilor „şi unii pe alţii să ne îmbrăţişăm, să zicem fraţilor şi celor ce ne urăsc pre noi, că prin Învierea lui Iisus ne-am îmbrăcat în toată desăvârşirea celui de al doilea Adam care este din cer din a cărui plinătate noi toţi am luat dar peste dar”. Acestea sunt darurile din ziua Învierii „pe care a făcut-o Domnul să ne bucurăm şi să ne veselim întrânsa”. Să avem puterea de a ierta celui ce ne-a greșit si de-ai mulțumi lui Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate asupra noastră.

HRISTOS A ÎNVIAT!